Mneatza

Pentru cei care nu ştiu: pactul cu editorul, sau, şi mai lugubru, să-ţi vinzi inima editorului, nu este, de fapt, o situaţie excepţională, ci, mai degrabă, o regulă. S-ar putea spune o regulă a debutului, dar nu numai.
Jocul îngerului, de Carlos Ruiz Zafon, un roman care ar merita să fie rescris de un anglo-saxon pentru a-i fi eliminate toate lungimile „latine“ şi a-i fi rescris finalul, merită citit de orice tânăr scriitor, dar şi de oricine ar fi dispus să facă un pact pentru a-şi vedea împlinite visele, materiale poate, dar şi de altă natură. De oricine ar fi dispus să facă un pact pentru a-şi recâştiga sănătatea pierdută (sau risipită), pentru a-şi reîntâlni iubita, pentru a retrăi o clipă anume. Continue Reading

Prin foc, prin spăgi, prin glonţi, prin fum,
Prin mii de baionete,
Urcăm, luptăm… iată-ne-acum
Sus, sus, la parapete.
“Allah! Allah!” turcii răcnesc,
Sărind pe noi o sută.
Noi punem steagul românesc
Pe crâncena redută.

Ştiu că sunt adeseori ridicol şi anacronic şi că-mi vindec patriotismul cu diverse forme de distructivism gnostic. Iar în momentul în care am fost obligat să învăţ poezia nu cred că m-am bucurat foarte tare – aşa cum nu m-am bucurat niciodată să înghit texte. Continue Reading

Stăteam de vorbă cu doi prieteni şi încercam, ca tot românul, să ne pricepem la toate. Subiectul principal: de ce, totuşi, nu ne este nouă, românilor, mai bine.
Că educaţia, programa şi bugetul învăţământului. Dar ne-am uitat unul la altul şi am recunoscut că toţi am fost nişte putori la şcoală şi, indiferent de cum ar fi fost gândită programa, lenea noastră ar fi găsit o soluţie. Iar în viaţa, cu puţinele cunoştinţe dobândite formal şi cu mult mai multele achiziţionate informal, ne-am descurcat. Continue Reading

Aţi auzit întrebarea asta din partea unor vegetarieni cu umor? Poate că da. Dacă vi se va mai întâmpla acest lucru, răspundeţi cu aceeaşi monedă: „Ce plantă care se înălţa către Soare şi se bucura de adierea vântului a murit în farfuria asta?“
Şi nu uitaţi să le mai spuneţi că, în majoritatea cazurilor, ei mănâncă plante încă VII, care probabil suferă şi simt totul!
Iar dacă vă vor spune că şi păsările, şi căprioarele, mănâncă ierburi, că aşa a lăsat Domnul, nu uitaţi să le spuneţi că şi lupii halesc căprioare, tot pentru că aşa a lăsat Domnul.
Cum vor continua cu „aşa e sănătos“, rugaţi-i să studieze dentiţia omului şi să vadă dacă este a unui vegetarian sau a unui omnivor!…
Nu vă lăsaţi!

S-a uitat lung la mine pe sub bretonul ei blond, a pufnit de parcă ar fi văzut un rahat în drum şi a pedalat mai departe. Probabil că, dacă eu n-aş fi avut 50 de ani şi ea puţin peste 20, ar mai fi spus ea ceva de dulce. Încercam să ajung la trecerea pentru pietoni, dar nu aveam cum altfel decât călcând pe spaţiul sacru şi icteric al bicicliştilor. M-am gândit că poate am greşit eu şi am dat atunci un ocol cvartalului să găsesc locul prin care am voie să trec. Nu exista…
Dacă erai născut în clădirile de acolo, nu aveai altă posibilitate de a ieşi în lume decât călare pe bicicletă! Continue Reading